Calibrarea pupinelului (sterilizatorului cu aer cald) este una dintre acele operațiuni „invizibile” care fac diferența între o procedură de sterilizare eficientă și una doar „pe hârtie”. Dacă lucrezi într-un salon de manichiură-pedichiură, cosmetică sau într-un cabinet cu instrumentar metalic reutilizabil, calibrarea te ajută să demonstrezi, în fața ta și a controlului DSP, că echipamentul atinge temperatura corectă, o menține suficient și o distribuie uniform în cameră. În rândurile următoare găsești, informație tehnică solidă, tot ce trebuie să știi: ce este calibrarea, ce parametri se verifică, ce instrumente se folosesc, cum arată pașii, ce scrie în certificat și ce îți poate cere DSP la verificare.

1) Ce este calibrarea unui pupinel și de ce contează

Calibrarea este procesul prin care verifici, cu instrumente trasabile metrologic, că indicațiile pupinelului (temperatura setată/afișată și timpul) corespund cu valorile reale din cameră și că distribuția termică este uniformă. Scopul nu e doar „să iasă bine pe certificat”, ci să ai garanția că ciclurile de sterilizare chiar inac­tivează microorganismele conform standardelor de igienă și procedurilor salonului.

1.1 Diferența dintre calibrare, verificare și validare

  • Calibrare: comparație între un instrument „etalon” (termometru/registrator calibrat) și indicația pupinelului; rezultatul este un certificat de calibrare.
  • Verificare: test de rutină (de exemplu, un indicator chimic/biologic sau test cu sonda internă) pentru a confirma că parametrii se ating în utilizarea curentă.
  • Validare: procedură mai amplă prin care dovedești că întreg procesul (încărcare, ciclu, parametri, rezultate) este potrivit scopului într-un context specific.

1.2 Beneficii practice

  • Îți menții conformitatea la controalele DSP (dosar complet, trasabilitate);
  • Reduci riscurile pentru clienți și reputație (sterilizare ineficientă, incidente);
  • Optimizezi timpul: știi exact ce ciclu, cât timp și ce temperatură dau rezultate reale, fără „suprasterilizare” care îmbătrânește instrumentele.

2) Cum funcționează un pupinel și ce limite are

Un pupinel (sterilizator cu aer cald) utilizează rezistențe electrice pentru a încălzi aerul din cameră până la o temperatură setată (de ex. 160–180°C), pe care o menține pentru un timp stabilit (de ex. 60–120 minute, în funcție de protocol). Spre deosebire de sterilizatoarele cu abur (autoclave), aerul cald are transfer termic mai lent, iar distribuția temperaturii este mai sensibilă la încărcare și la poziționarea instrumentelor. De aceea, harta termică și testele de uniformitate sunt esențiale în calibrare.

2.1 Elemente cheie

  • Senzor intern al pupinelului (pentru controlul termostatului);
  • Rezistențe + eventual ventilator (la modelele cu convecție);
  • Termostat/Controler și afișaj (setare temperatură și timp);
  • Camere și rafturi – geometrie ce influențează distribuția aerului.

2.2 Ce afectează sterilizarea

  • Încărcarea (câte plicuri, cât de pline, cât de mari);
  • Ambalarea instrumentelor (pungi, plicuri, hârtie medicală);
  • Poziționarea pe rafturi (densitate, spații pentru circulația aerului);
  • Calibrarea/întreținerea (sonde, rezistențe, garnituri, ventilare).

3) Parametrii verificați la calibrare

Calibrarea îți răspunde la trei întrebări fundamentale:

  1. Temperatura atinsă: atinge pupinelul temperatura setată în diverse puncte ale camerei?
  2. Stabilitatea în timp: odată atinsă temperatura, se menține fără fluctuații mari pe durata ciclului?
  3. Uniformitatea spațială: există diferențe semnificative între colțuri, centru, sus/jos?

3.1 Temperatură țintă

În funcție de protocol, temperaturile de lucru uzuale sunt 160°C, 170°C sau 180°C. Important este ca temperatura măsurată cu instrumente etalon să se afle în toleranța acceptată față de setpoint (de ex. ±3°C sau conform specificațiilor din manualul pupinelului/procedurii interne).

3.2 Timp de menținere

„Timpul de sterilizare” începe numai după ce toți senzorii plasați în cameră indică atingerea temperaturii țintă și stabilizarea acesteia. De exemplu, dacă setul tău cere 160°C timp de 120 min, cronometrarea începe când toate punctele monitorizate sunt în fereastra de acceptanță la 160°C.

3.3 Uniformitate spațială

Se verifică folosind 1–9 puncte de măsură (în funcție de dimensiune): colțuri, centru, rafturi diferite. Diferențele mari indică probleme de circulație a aerului, suprasarcină sau rezistențe neuniforme.

4) Instrumente și trasabilitate: ce folosești la calibrare

Orice măsurătoare are sens doar dacă instrumentele sunt calibrate la rândul lor și trasabile la standarde recunoscute. Pentru un salon, nu e nevoie să investești în laborator – poți apela la un furnizor de servicii de calibrare, dar e util să știi ce implică.

4.1 Instrumentar tipic

  • Termometre de referință calibrate (contact, tip sondă);
  • Data loggere de temperatură (înregistrare la intervale scurte, ex. 1–10 secunde);
  • Termocupluri (plasează „puncte de măsură” în cameră pentru hartă termică);
  • Cronometru sau sincronizare cu loggerul pentru timpul efectiv de menținere.

4.2 Trasabilitate și certificare

Fiecare instrument (termo­metru/logger) trebuie să aibă certificat de calibrare valabil, cu trasabilitate la standarde naționale/internaționale. În certificatul tău final de calibrare a pupinelului se vor trece referințele acestor instrumente și incertitudinea de măsură.

5) Pașii calibrării – cum arată, concret, procesul

Mai jos este un flux simplificat, adaptat pentru saloane, care acoperă atât harta termică (cu pupinelul gol și/sau încărcat), cât și testele de stabilitate.

5.1 Pregătire

  • Curățare preliminară a camerei și verificare vizuală (garnituri, rafturi, cabluri, ventilator);
  • Verificare cablu și priză (împământare, contact ferm);
  • Stabilirea setpoint-ului (ex. 160°C) și a timpului țintă (ex. 120 min);
  • Stabilirea punctelor de măsură (de ex. 9 poziții: 4 colțuri superior/inferior, centru sus/jos și centru mijloc);
  • Montarea sondelor/logg­erelor fără a bloca circulația aerului.

5.2 Încălzire și stabilizare

  • Pornești pupinelul pe setarea dorită;
  • Monitorizezi temperatura până la atingerea setpoint-ului în toate punctele;
  • Notezi timpul de atingere (heat-up time) – util pentru service și comparații viitoare.

5.3 Timp de menținere

  • Doar după stabilizare începe cronometrarea duratei de sterilizare;
  • Loggerul salvează valori periodice;
  • Observi fluctuațiile: ideal sunt mici (±1–3°C), fără căderi sub limită.

5.4 Uniformitate (hartă termică)

  • Compari punctele: diferența maximă admisă între cel mai rece și cel mai cald trebuie să fie în fereastra de acceptanță (definită în procedura internă sau manualul pupinelului);
  • Dacă diferența este mare, re-aranjează rafturile/încărcarea, verifică ventilatorul sau contactează service-ul.

5.5 Raport și certificat

  • Se generează raportul de calibrare cu grafice (temperatură în timp, pe puncte) și tabel cu valori medii/minime/maxime;
  • Se emite certificatul de calibrare cu identificarea echipamentului, rezultatele, incertitudinea și condițiile testului (ambient, încărcare).

6) Criterii de acceptanță: când spui „e în regulă”

Nu există o singură „rețetă” universală; criteriile se iau din manualul echipamentului, din procedura internă și din ghidurile sanitare. În practică, multe saloane folosesc:

6.1 Exemple uzuale (orientative)

  • Temperatură: setpoint ±3°C (sau conform producătorului);
  • Uniformitate: diferență max. între puncte ≤ 6°C (cu cât mai mică, cu atât mai bine);
  • Stabilitate: fluctuații mici în zona țintă pe întreaga durată de menținere.

Important: timpii de sterilizare la aer cald sunt mai mari decât la abur; respectă tabelul din procedura internă (ex.: 160°C/120 min, 170°C/60 min, 180°C/30 min – valori adesea întâlnite ca repere, dar stabilește oficial în procedura ta și confirmă la calibrare).

7) Încărcarea reală vs. camera goală

Mulți fac doar calibrarea pe cameră goală, însă o verificare realistă presupune și un test cu încărcare tipică (număr de plicuri/kituri ca în operațiunea zilnică). Aerul cald circulă diferit când rafturile sunt pline – uniformitatea și timpii pot varia.

7.1 Recomandare

  • Fă două scenarii: cameră goală (benchmark) + cameră încărcată ca în lucru;
  • Folosește plicuri „martor” cu sondă termică plasată în interior, pentru a observa timpul real de atingere a temperaturii în instrument.

8) Documente și dosar pentru control

Păstrează într-un dosar (fizic sau digital) toate documentele relevante, clar etichetate și actualizate:

8.1 Ce trebuie să conțină

  • Certificatul de calibrare al pupinelului (cu dată, valabilitate, rezultate);
  • Rapoartele loggere-lor (grafice, tabele, condiții test);
  • Certificatele instrumentelor de referință folosite la calibrare (trasabile);
  • Procedura internă de sterilizare (temperaturi, timpi, încărcare, ambalare, trasabilitate loturi);
  • Registrul ciclurilor (data, temperatura, timpul, încărcarea, operatorul);
  • Fișe de întreținere (curățare, service, schimbări piese);
  • Rezultate verificări de rutină (indicatori chimici/biologici, dacă se folosesc).

9) Frecvența calibrărilor și întreținerea preventivă

În practică, multe saloane aleg o calibrare anuală sau la intervalul recomandat de furnizor. În plus, fă verificări interne periodice (de ex. teste scurte cu un termometru de referință). Orice intervenție tehnică majoră (înlocuire rezistență, reparație controler) impune recalibrare.

9.1 Întreținere preventivă

  • Curățare periodică a camerei și rafturilor;
  • Verificarea garniturilor ușii (etanșare = stabilitate termică);
  • Verificarea ventilatorului (dacă există convecție forțată);
  • Test lună de lună a timpului de încălzire (dacă se prelungește mult, semn de service).

10) Erori frecvente și cum le eviți

  • Supraincărcarea camerei – aerul nu circulă, colțurile rămân reci;
  • Ambalare compactă fără spații – instrumentele din mijloc nu ating temperatura;
  • Setare greșită de timp/temperatură – cronometrarea începe prea devreme;
  • Lipsa trasabilității – cicluri fără înregistrare, fără semnătură operator;
  • Ignorarea fluctuațiilor mari – controler sau rezistență „obosită”.

11) Întrebări de legislație și conformitate (pe scurt)

DSP poate verifica la control existența unei proceduri de sterilizare, a unui program de curățenie și dezinfecție, a dosarului de calibrare/verificare, trasabilitatea instrumentelor (registre), consumabilele de ambalare și echipamentele în stare bună. Actualizează periodic procedurile, instruiește personalul și respectă timpii/protocoalele. Mențiunile legislative aplicabile pot include norme sanitare pentru saloane și cerințe privind asigurarea calității proceselor de sterilizare; urmărește întotdeauna ultimele actualizări ale autorităților competente.

12) Cum colaborezi eficient pentru calibrare

Poți realiza verificări simple în intern (măsurători orientative), dar pentru certificatul oficial lucrează cu un serviciu autorizat care se ocupă de instrumentele etalon, maparea camerei, rapoarte și emiterea certificatului. Comunică din timp încărcarea tipică, limitările spațiului și orele în care pupinelul poate fi oprit pentru test.



12.1 Checklist înainte de vizită

  • Curățat camera și rafturile;
  • Funcționare normală (fără erori recente);
  • Descrierea încărcării tipice (număr plicuri, poziționare);
  • Procedura internă tipărită (temperaturi, timpi, indicatori);
  • Acces la priză dedicată și spațiu pentru instrumentele de măsură.

Ai nevoie de calibrare sau verificare profesională pentru pupinelul tău?
Echipa Everin oferă Serviciu calibrare și verificare pupinel, conform normelor DSP în vigoare.
Beneficiezi de certificat oficial, verificare completă și rezultate precise pentru siguranța echipamentelor din salonul tău.

13) Întrebări frecvente

1) Ce înseamnă calibrarea unui pupinel?

Este compararea temperaturii afișate/controlează de pupinel cu măsurători de referință (trasabile), plus verificarea uniformității și stabilității pe durata ciclului. Rezultatul este un certificat.

2) Cât de des trebuie calibrat un sterilizator cu aer cald?

Uzual anual sau conform recomandării producătorului/serviciului de calibrare. După orice reparație majoră, se recomandă recalibrare.

3) Ce temperatură și timp sunt necesare pentru sterilizarea la aer cald?

Depinde de procedura internă și echipament; orientativ se întâlnesc seturi precum 160°C/120 min, 170°C/60 min, 180°C/30 min. Cronometrarea începe după ce toate punctele din cameră ating și mențin temperatura țintă.

4) Trebuie făcută și o hartă termică?

Da, mai ales dacă ai încărcări complexe sau volum mare. Harta termică arată uniformitatea și te ajută să identifici „zone reci”.

5) Ce conține certificatul de calibrare?

Identificarea echipamentului, metoda, instrumentele de referință folosite (cu certificatele lor), condițiile testului, grafice/tabele de temperatură, criterii de acceptare, rezultate și incertitudine.

6) Pot face singur calibrarea?

Poți face verificări orientative, dar pentru un certificat oficial recunoscut la control colaborează cu un furnizor autorizat, care are instrumente trasabile și proceduri standardizate.

7) De ce contează ambalarea instrumentelor?

Ambalarea și poziționarea influențează circulația aerului. Pachetele prea dense pot împiedica atingerea temperaturii în centru – calibrarea cu încărcare tipică dezvăluie aceste diferențe.

8) Ce fac dacă apar fluctuații mari de temperatură?

Verifică garniturile, ventilatorul (dacă este), încărcarea, sonda și controlerul. Dacă persistă, cheamă service și reface calibrarea după intervenție.

9) Ce îmi poate cere DSP la control?

Procedura de sterilizare, registrul de cicluri, dosarul de calibrare/verificare, certificatele instrumentelor, consumabilele de ambalare, dovada instruirii personalului și echipamente funcționale.

10) Cum păstrez trasabilitatea sterilizării?

Completează registrul la fiecare ciclu: data, temperatură timp, încărcare, semnătură operator, eventual coduri lot pentru plicuri. Păstrează la dosar rapoartele și certificatele.

14) Concluzie

Calibrarea pupinelului nu este doar o formalitate, ci fundația unei sterilizări reale și sigure. Cu instrumente potrivite, pași clari și documentație completă, îți protejezi clienții, echipa și reputația. O dată pe an (sau conform recomandărilor), reia procesul, actualizează procedurile și notează tot: la următorul control, vei avea răspunsurile pregătite – dar mai important, vei ști că procesele tale chiar funcționează.